Creditul neguvernamental a accelerat în august, la cel mai mare ritm anual din ultimul an și jumătate și cu cea mai mare rată reală din doi ani și jumătate. Banca Națională a României a tăiat dobânzile în iulie și august, soldul creditului în lei a crescut atât în cazul firmelor, cât și populației. Masa monetară este de asemenea în accelerare.
Creditarea în monedă națională a continuat să accelereze în luna iulie, prima în care BNR a redus dobânda cheie după trei ani și jumătate. Merge accelerat creditul către populație, cu cea mai bună lună din ultimii trei ani. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu remarca recent creșterea „vioaie” a creditului de consum.
Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a scăzut în ianuarie față de decembrie, după opt luni consecutive de creștere, și dinamica anuală a încetinit la sub 6%, în timp ce cea reală s-a adâncit din nou în teritoriu negativ. Depozitele aproape au stagnat la nivelul din decembrie în timp ce masa monetară a crescut ușor.
Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.
Creditul privat de la bănci a crescut sub inflație în august, una dintre cele mai slabe luni pentru bănci din acest an.
Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.
Soldul creditului privat a crescut în august cu cel mai redus ritm de la criza COVID-19, o încetinire notabilă de dinamică fiind mai ales în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Masa monetară a continuată să-și încetinească dinamica, pe fondul scăderii depozitelor overnight și, neuzual pentru o lună de vacanță, a reducerii numerarului în circulație. Evoluția din august ar putea fi una conjuncturală sau ar putea fi un prim efect concret al creșterii dobânzilor la lei.
Depozitele populației ținute în monedă națională la bănci au scăzut pentru prima oară în termeni anuali de când există date disponibile la Banca Națională a României, în pofida inflației din ultimul an. Românii au pariat mai puțin pe leu și mai mult pe valută. Creditarea privată a continuat să accelereze în luna mai, în pofida creșterii dobânzilor. Pe de altă parte, creșterea masei monetare încetinește.
Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.
Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci în luna octombrie a crescut cu 0,8% față de septembrie și cu 6,8% față de anul anterior, la 249,6 miliarde de lei. Firmele au continuat tendința începută în luna iunie și au luat mai multe credite în valută decât în lei, în timp ce populația își îndreaptă încet economisirile către euro, dar se împrumută în lei.
Membrii Comitetului Național de Supraveghere Macroporudențială au luat în discuție plafonarea la 50% din venituri a gradului de îndatorare al consumatorilor la creditele contractate de la bănci sau alte instituții de creditare. Informația a fost confirmată de ministrul Finanțelor, Eugent Teodorovici, după ce Profit.ro a relatat că în Banca Națională a României se discută de mai bine de 9 luni despre posibilitatea limitării creditului de consum, având în vedere avântul acestuia din ultima perioadă.
Banca Națională a României nu consideră evoluția actuală a creditării drept îngrijorătoare, dar unii membrii ai Consiliului de Administrație spun că va fi analizată oportunitatea unor măsuri macroprudențiale dacă vor apărea dezechilibre, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară (CNSF), organism din care face parte chiar guvernatorul Mugur Isărescu, recomandă, în premieră, Băncii Naționale să monitorizeze foarte atent evoluțiile privind îndatorarea sectorului populației. Creditul acordat persoanelor fizice a crescut constant în ultimii ani, fiind singurul cu un avans al volumului, în special pe segmentul ipotecar dominat de programul Prima Casă.
Băncile au finanțat preponderent populația în perioada de după criză, astfel că jumătate din populația activă a țării a ajuns să aibă un credit, nivel similar celui din 2008, anul cu cea mai ridicată creștere a creditului, arată datele BNR. Cei care iau credite au un grad de îndatorare din ce în ce mai ridicat, iar ritmul de creștere a împrumuturilor arată o acumulare rapidă a vulnerabilităților în cazul creditării populației.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,1% în iunie față de mai, pe fondul contracției creditului acordat companiilor nefinanciare, arată datele Băncii Naționale a României.